Capitolul 1 – Vanator si caprioara

Capitolul 1 – Vanator si caprioara

 

 

– Cristi! Cristi!

– Da, ce s-a intamplat?

– Hai, nu mai vii? Mor de nerabdare sa aflu cine e noua ta gagica!

– Cum adica cine? O bloggerita. Sigur n-o s-o placi. Tie-ti plac oamenii.

– Da, bai, dar vreau sa vad cum arata. Are si ea fata, are si ea corp, d’astea…

–

– Hai, bai, c-am stat o ora dupa tine.

– Nu dupa mine …

– Zi, unde-i pitipoanca…

– La baie…

– Cum, la baie?! Direct acolo?

– Hai, taci, ca vine!

In fata lor apare o blonda superba. Inalta, mai inalta decat el. Si slaba. Mult mai slaba decat el. Si, ar zice unii, mult mai frumoasa.

Se uita fix la Marius.  Marius se uita fix in decolteul ei. Adevarul e ca era un decolteu generos. Si o fusta pe masura.

Se uita la Cristian, se uita la tipa, se uita iar la Cristian. Timp de 1 minut nimeni nu zicea nimic. Tipa ia un scaun sa stea jos. Si spune razand:

– Gata, te-ai holbat destul?

Marius inlemneste. Nu mai stie ce sa spuna. El, gigolo-ul numarul 1 al orasului, nu o stie pe bunaciunea din fata lui, la care, insa, nu se poate da. Asa ca incearca sa salveze situatia:

– Cum l-ai cunoscut pe acest blogger minunat?

Tipa, foarte calma, se intoarce spre Cristian:

– Sa-i povestim?

Incepe Cristian:

– Eram la Webstock. Stii tu, conferinta aia de internet unde se aduna toti cei care o ard aiurea pe net. Asa, ca noi. Si acolo firma Farmec a avut o idee interesanta. As zice geniala. Ne-a dat fiecaruia tricouri cu Vanator si Caprioara. Cam asta eram noi acolo. Iar eu am zis sa-mi iau rolul in serios. Stii tu, tot ce se intampla acolo, la Webstock, este serios. Nimic nu este neserios.

Marius il intrerupe:

– Si ce ai facut?

Intervine tipa:

– Anca!

– Poftim?

– Asa ma cheama. Am uitat sa ma prezint. Tu trebuie sa fii Marius, asa-i?

– Da, Marius…

Frumoasa Anca se bagase in priza:

– Si eu gandeam la fel. Deh, sunt singura, sunt din provincie, si am zis sa profit de ocazie. Sa fiu caprioara, ca nah. Si cum eram eu asa, stinghera, imi vine o idee: Postez pe twitter: Caprioara singura cauta vanatori doritori de senzatii tari. Virtuale. Cu hashtagul conferintei.

– Hashtag? Ce-i ala?

– Las’, iti zic dupa, spune Cristian destul de nerabdator.

Apoi, fara s-o lase pe Anca sa continue, preia el povestea

– Vad eu postarea de pe twitter si incep sa caut despre ea. O gasesc repede, ii gasesc si blogul. Ce-i drept, il citeam demult, voiam sa stiu ca e una si aceeasi persoana…

– Sa inteleg ca asta este modalitatea voastra de a vraji? Ca le stiti blogul, mama ce smecher scrii?

– Aici era adevarat. Tu stii ce frumos scrie Anca? Te unge pe suflet… Articolul ala despre cartea mea preferata… Vai de mine, m-a uns pe suflet.

Cei doi se saruta tandru. Marius se simtea in plus. Nu voia sa-i deranjeze, el chiar se bucura, in felul lui, pentru Cristian.

Cristian isi da seama ca Marius nu se simte deloc bine. Si continua:

– Si zic ca trebuie s-o impresionez. Ies repede din hotel (unul tare, de 5 stele) si caut in apropiere o florarie. Fie si o tiganca cu o ghereta, orice loc unde se vand flori imi era util. Voiam sa iau fetei flori. Intreb, nimic prin apropiere. Asa ca iau un taxi si zic sa ma duca la o florarie. Dau vreo 10 lei dus-intors, iau niste flori si ma intorc.

– Dupa ce criteriu ai luat florile?

– Sincer? Alea pe care mi le-a dat tiganca. Aflu apoi ca erau florile ei preferate. Timp de 2 zile chiar a crezut ca citisem pe blogul ei ce flori ii plac. Cica scrisese de 3 ori.

– Si te-ai dus pur si simplu la ea?

– Da, i-am dat florile si am sarutat-o. Nu schimbasem in viata mea vreo vorba cu ea, dar asa mi-a venit. Am sarutat-o, se uitau toti la noi, nu stiau ce sa creada. Am sarutat-o indelung, iar ea parea buimacita.

– Chiar eram.

– Nu se opunea insa. Parea ca-i place.

– Hai, nu fi nesuferit: chiar saruti misto!

– Si cum a continuat?

– Eh, de aici totul a fost simplu: am convins-o sa mai ramana-n Bucuresti cateva zile, am cazat-o la mine…

– Totul datorita unui buchet de flori.

– Si unui tweet bine tintit.

– Sa ma inveti si pe mine cu twitter-ul, ca uite ce bunaciune am ratat…

– Te invat, dar tu nu vrei sa inveti. Apropo, de-acum incolo voi fi recunoscator firmei Farmec: datorita ei am cucerit aceasta frumoasa fata. Si intre timp am si cumparat un produs tare de la ei.

– Ce anume?

– Gerovital H3 men.

– Si ai luat doar pentru ca te-a cuplat cu frumoasa?

– Nu, ne-au dat un d-ala mic in punga la Webstock. L-am testat, mi s-a parut tare, i-a placut si ei.

– Daca nu-i placea ei…

– Taci, ca nu-i asa. E antiperspirant si, se pare, pentru transpiratia mea e cel mai eficient. La Webstock era s-o dau in bara.

– Cum asa?

– Pai transpirasem tot. Alergasem, eram emotionat, putea sa-mi dea o palma…

– Pai si daca dadeai cu Gerovitalul n-ai mai fi fost transpirat?

– Cu siguranta, nu.

Cristian si Anca se ridica de la masa, spunand c-au treaba. Lasa banii pentru consumatie si pleaca. Marius striga dupa ei:

– Unde va grabiti?

– Sa ne cumparam ceva haine.

– De unde?

– De la C & A. Stii de la ce vin initialele?

Marius, incurcat, da din umeri.

– De la Cristi si Anca. Hai, te-am pupat!

Rad toti 3 in hohote si promit sa se revada cu o alta ocazie. Prilej pentru Marius sa vina cu o gagica si mai tare, sa nu fie el mai prejos.

–

Capitolul 1 – Vanator si caprioara este prima proba in cadrul competitiei SuperBlog 2014. Dupa cum vedeti, este si alt autor. Cine este Cristian Manea, cat de real este el si ce doreste de la viata veti afla intr-unul dintre episoadele viitoare. Pana atunci, atat Cristian Manea, cat si Emil Calinescu, gazda, va ureaza salutari SUPERblogosferice tuturor!