Capitolul 5 – Visul de a aparea pe sticla
Cristian avea mult de lucru. De plictisit cu siguranta nu se plictisea. Vorbea des in public si nu o facea numai la conferintele de social-media, ci si la multe altele. A vorbit studentilor de N ori, de fiecare data fiind apreciat.
E drept, era acuzat ca vorbeste mult si nu spune nimic. Ca ia bani din gargara, ca nu se pricepe la nimic, ca nu ai nimic de invatat de la el. In mod surprinzator, niciodata nu contracarase acuzatiile. Intr-un fel ii conveneau: se vorbea despre el. Atat timp cat lumea nu-l acuza de chestii ilegale, el statea linistit. Daca nu ma pricep la nimic si, totusi, sunt mai cunoscut decat tine, inseamna ca ma pricep, totusi, la ceva.
Scria despre orice, nu refuza nimic, de fiecare data reusea sa aduca ceva nou.
Un singur off avea, insa: nu aparuse niciodata la TV. Visul de a aparea pe sticla il avea de cand era mic. Si, sincer, nu avea preferinte: actor, moderator, invitat, poate prezentator de stiri.
Cochetase cu ideea unei cariere in televiziune, facuse chiar facultatea de jurnalism, insa n-a fost sa fie. Bloggingul ii aducea bani, ii aducea faima, insa nu indeajuns de mare incat sa apara la tv.
La un moment dat insa primeste o propunere extrem de interesanta: sa vorbeasca la lansarea unui nou model de televizor.
Intrunirea era organizata de MarketOnline, un magazin online, care urma sa prezinte nu doar acel televizor, ci o gama variata de televizoare de ultima generatie, cu reduceri substantiale de pret.
Isi pregateste discursul mai mult decat de obicei. De multe ori chiar nu-si pregatea nimic. Improviza de multe ori si aproape de fiecare data ii iesea. E drept, o data sau chiar de 2 ori o daduse in bara. Dar fusese demult, lumea uitase, obiceiul ramasese. De aceasta data simtea ca va fi ceva important.
Ajunge acolo si, desi scrisese un discurs imens, de vreo 3 pagini, decide sa vorbeasca liber. Pe baza discursului scris, dar considera ca se face de ras daca-l citeste de pe foaie.
Dragii mei, nu vreau sa va plictisesc cu un discurs lung. Daca vreti gargara, intrati la mine pe blog si aveti parte de ea. Aici ati venit sa vedeti televizoare. Multe televizoare. Iar pe mine ma ascultati vorbind despre ele. Ceea ce voi si face.
Dragii mei, televizorul mi-a fost prieten toata viata. De aici am invatat limba engleza, uitandu-ma la Cartoon Network zile intregi. Scooby Doo, Johny Bravo, simpaticii Tom si Jerry, minunatii Fred si Barney din Epoca de Piatra …
Prin intermediul televizorului am trait, alaturi de echipele mele favorite, clipe minunate. Am trait alaturi de Hagi Visul American, am trait alaturi de Steaua aventura ei europeana, am dat din palme, mic fiind, la castigarea Cupei Campionilor de catre aceeasi echipa.
La televizor am vazut primul film, la televizor am vazut prima piesa de teatru (televizata).
La televizor am ras alaturi de umoristii mei favoriti, la televizor ma informam cu privire la noutatile zilei.
Televizorul mi-a fost amic, desi INCA imi este dator cu ceva. Vedeti mecla mea pe acest televizor? Vedeti ce bine-mi sta? Eh, inca visez sa ajung, candva, oficial, la tv. Visul de a aparea pe sticla il am dintotdeauna.
Va sfatuiesc, deci, sa va luati un televizor cat mai mare, cat mai calitativ, si sa asteptati ziua in care voi aparea acolo. Multumesc.
Discursul este urmat de aplauze. Era exact stilul lui Cristian: nu a zis nimic despre televizoare, despre detaliile lor tehnice, insa discursul sau a atras mai multa atentie decat toate celelalte la un loc.
Dupa discurs, din public i se adreseaza o intrebare: De ce ar trebui ca cineva sa-si ia televizor smart?
La care Cristian, calm: De ce discriminezi televizorul? Laptopul il schimbi la 2 ani, telefonul anual, tableta, camera foto la fel de des, insa televizorul ai vrea sa te tina 10 ani? De ce ai impresia ca unica functie a lui ar trebui sa fie doar sa te uiti la el? Au aparut acum ceasuri inteligente. Si ele inutile, nu?
–
Cristian Manea se urca in taxi si pleaca spre casa. Articolul sau, cu discursul INITIAL, deja era online. In el erau strecurate link-uri de afiliere catre produsele acelui magazin.
Deja se facusera 2 tranzactii prin intermediul lor. Se uita apoi la sofer, observa ca acesta avea telefon de ultima generatie. Cel mai nou aparut:
– Nu va suparati, doriti sa va cumparati un televizor smart 4K?
Soferul, foarte calm, ii spune ca are deja unul. Cristian ramase socat.
Urma apoi o discutie de 10 minute despre tehnologie, unde bravul nostru blogger era cam in offside. La final, soferul il intreaba pe Cristian:
– Dar dumneavoastra cu ce va ocupati?
– Sunt blogger. Scriu.
– Sper ca nu scrieti despre tehnologie. Ca daca da, e grav….
Cristian nu a mai zis nimic. A platit cursa, a coborat din masina si dus a fost. A salutat la final, lasandu-si cartea de vizita. Oare soferul va intra pe blogul sau? Se tot intreba:
– M-oi fi facut de ras?
–
Capitolul 5 – Visul de a aparea pe sticla – articol inscris in Competitia Super-Blog 2014. Despre Cristian Manea veti afla mai multe in articolele viitoare. Salutari SUPERblogosferice tuturor!
2 thoughts on “Capitolul 5 – Visul de a aparea pe sticla”