De ce mi-ar trebui un fotograf personal. Fotografii tinere.

Despre singuratate si libertate voi scrie un articol distinct. Despre ceea ce fac eu zi de zi stiti deja. Nu insist, aici voi aminti doar ca aproape de fiecare data merg SINGUR in deplasari. Ceea ce, sa ne intelegem, nu este deloc rau, din multe motive. Un singur aspect negativ evidentiez, despre el voi scrie in continuare. Si incep intrebandu-va: cum v-ar suna daca un blogger ar merge la diverse evenimente cu un fotograf personal? Fotograf, care va fi musai un fotograf tanar, o minte tanar, cu un suflet tanar, care ar face fotografii tinere. SI despre ele voi vorbi.

 

Fotografii tinere facute de fotografi batrani?

 

Incep prin a spune ca nu ma pricep la fotografii. Daca imi dau 10 fotografi pozele lor de la un eveniment, nu as avea habar sa spun care fotograf face poze mai bune. Care-s mai expresive, care-s mai bine cadrate, care-s mai … FRUMOASE! Nu as putea evalua niciodata pozele, drept urmare nu as putea alege niciodata, in mod corect, fotograful potrivit. Daca maine ar fi sa-mi aleg un fotograf personal, pentru mine, pe bune daca as avea habar cum sa-l aleg.

Cu toate astea …

Sa zicem ca aveti de ales intre zece seturi de poze. Noua seturi (9, da?) sunt asemanatoare, in timp ce al zecelea set este COMPLET diferit.

La o nunta, de exemplu, unde oricat de tineri ar fi mirii, pozele sunt cat se poate de clasice. De cuminti. De conformiste. Caci sportul acesta extrem este practicat cu precadere de oameni conformisti.

Eh, acolo poti vedea poze diferite. Poti vedea, de exemplu,o poza artistica cu picioarele oamenilor care danseaza. Ori cu  lautarul, alaturi de mire, cand acestia comunica (atunci cand trebuie anuntat furatul miresei). Poti face o poza cu mireasa la baie (da, am vazut, mai demult, o poza artistica in acest sens). E clar ca acel fotograf era unul foarte tanar si foarte non-conformist (din ce am inteles, era o ea, ceea ce face lucrurile cu atat mai interesante).

Daca as organiza eu vreo nunta, vreodata in viata asta, as angaja mai multi fotografi. Minimum 2. Conditia de baza: sa fie DIFERITI!

Nu as angaja doi fotografi asemanatori, care gandesc la fel, care fotografiaza la fel. As angaja un fotograf profesionist, cu experienta, si unul tanar. De preferat sa aiba sexe diferite.  Nu stiu care poze ar fi mai bune, cei batrani probabil vor aprecia mai mult pozele clasice, dar daca fotografii au fost alesi bine, stiu sigur un lucru: POZELE VOR FI DIFERITE!

Legat de acest lucru, am asistat la un moment dat la o discutie de genul. Ideea era ca fotografii de pe piata, cei profesionisti, cei cu aparatura de top, fac poze PREA asemanatoare. Cei tineri, care ar putea schimba ceva, nu prea au aparatura. Si acest lucru se vede.

La teatru spectatorii sunt pozati prea putin

 

Vad o tendinta, cel putin in Bucuresti: fotografii sunt tot timpul cu fata spre scena. Pozeaza, din toate pozitiile, actorii. Cand e pauza, fac si ei pauza. Nici macar nu-si pun problema sa pozeze spectatorii. Eu am fost la multe festivaluri si,, cu o singura exceptie, nu am poze de acolo. Adica am fie selfie-uri, o tona, fie poze facute de altcineva la panou. Cu telefonul, sa ne intelegem.

Exceptia fericita este festivalul de la Sfantu Gheorghe, D-butan-T.

Iar poza de mai jos e facuta la TIFF. Si ea o poza superba.

Cum ar fi sa merg dupa mine cu un fotograf personal?

 

Sa am o umbra dupa mine. Sa ii comunic: azi merg acolo, acolo si acolo. Si sa am poze de la spectacolul X, de la lansarea Y de carte. De la conferinta de presa Z. Da, ar face poze si cu altii, dar as fi si eu acolo. Caci deseori, in pozele de la un eveniment, de la un spectacol, caut cu infrigurare pozele cu mine. Ma bucur ca un copil cand vad o astfel de poza, dar foarte rar se intampla asta. Rar spre deloc (noroc ca ma imbrac atat de colorat incat oricat de departat m-as vedea, tot ies in evidenta).

Daca mai vad vreun actor pe acolo si ma pozez cu el, in loc sa fie o poza facuta cu telefonul, una de amator, sa fie o poza profesionista, facuta la o calitate foarte buna.

Caci daca e sa vad un dezavantaj al nomadismului meu (imi permiteti termenul), acesta este: multe selfie-uri, putine poze facute de altii.

Problema este ca acest fotograf costa: m-ar costa si deplasarea lui, m-ar costa si aparatura lui, ar trebui sa-i dau si bani pe langa. Sa traiasca si el.

Ceea ce inseamna c-ar trebui sa castig mai multi bani. Oare pozele astea mi-ar aduce, pe termen scurt, un castig MULT mai mare? Pe termen scurt sigur nu, pe termen lung rezultatele s-ar vedea.

Pe de alta parte, ar fi un avantaj si pentru ei, pentru fotografi. Deja v-am zis ca este nevoie de fotografi tineri, asa ca ar fi o oportunitate pentru cei aflati la inceput sa se afirme.

Asa ca in locul unei firme  de imprumuturi non-bancare (ori chiar o banca), as incepe o mega-campanie in acest sens. As finanta, in mod direct, un fotograf, finantand, indirect, si un blogger. As spune: ii finantez pe astia zece, le iau aparatura. Care blogger vrea sa apeleze la serviciile lor in urmatoarele 6 luni? Bloggerul le-ar face reclama, fotograful ar fi obligat, prin contract, sa participe la evenimentele acelei firme, iar campania asta de sponsorizare ar aduce beneficii de imagine.

In plus, toate fotografiile facute de fotograf, in timpul liber, ar putea fi folosite de blogger. De exemplu, cand scrie bloggerul despre natura, ia o poza facuta de acel fotograf, undeva in natura.

Oare s-ar baga cineva la asa ceva?

Articolul De ce mi-ar trebui un fotograf personal. Fotografii tinere. este scris pentru Spring SuperBlog 2018, la proba sponsorizată de brokerul de credite – AVBS Credit: www.avbs.ro, compania de intermedieri credite bancare numărul 1 în România, după cifra de afaceri, în topul companiilor cu capital 100% românesc, în domeniul brokerajului bancar. Visează… Obține cu AVBS!

Lasă un răspuns