The Giver – Darul lui Jonas

The Giver – Darul lui Jonas

Context: Nu am fost la vizionarea de presa a filmului The Giver – Darul lui Jonas din fix 2 motive:
– Au fost 2 vizionari in acelasi timp, iar eu am preferat Kyra Kyralina (un film bun, pe care vi-l recomand si voua). In general, intre un film romanesc si un alt film, prefer vizionarea filmului romanesc pentru ca acolo vine si o parte din echipa.
– M-am uitat de 2 ori pe trailer si ceva imi spunea ca va fi un film slab. Dupa dezamagirea crunta numita Divergent nu eram, parca, pregatit pentru un nou astfel de film.

Am fost insa convins, cumva, sa ii dau o sansa filmului. Rezultatul a fost unul neasteptat: MI-A PLACUT, iar filmul m-a facut sa dau o sansa si cartii (cum fac rost de ea). Nu descriu filmul, insa pot spune ce am invatat din acest film. Voi da, deci 7 repere si lucruri pe care le-am invatat din acest film:

1. Am invatat sa nu mai judec un film dupa trailer. Sunt atatea filme proaste cu super-trailere, insa exista si filme bune cu trailere proaste. Va arat trailerul, apoi voi vorbi un pic despre el:

Sa va zic, totusi, un adevar: dupa ce am vazut filmul trailerul nu mi se mai pare atat de rau. Totusi, pe mine nu m-a atras deloc. Fara sa ma interesez deloc despre film, mie-mi parea o copie in miniatura a Jocurilor Foamei (mai putin faza cu lupta din arena, cu ceva elemente de Divergent).

2. Am invatat ca-s bune recomandarile prietenilor cu aceleasi preocupari ca tine. Angela, Raluca si Trif (care a scris la mine pe blog) fusesera placuti impresionati de film. Si ei plecasera cu asteptari scazute, insa rezultatul a fost mai mult decat multumitor. Utile si blogurile astea la ceva 🙂

Legat de asta: fiti atenti ce filme recomandati. Dupa 2 recomandari proaste, oricat de bine m-as intelege cu o persoana, nu voi mai merge pe mana ei #pebune

3. Multa lume considera The Giver – Darul lui Jonas ca fiind o copie dupa Hunger Games ori Divergent. Pot fi gasite asemanari intre filme, insa daca va veti informa nitel veti afla urmatorul lucru: CARTEA The Giver – Darul lui Jonas a aparut in 1993, mult inaintea celor cartilor celorlalte. Daca este sa se fi inspirat cineva, eu zic ca autorii celor 2 carti s-au inspirat din aceasta. E drept, filmul a aparut dupa, dar oare poate, oare, ecranizarea filmului X sa copieze ecranizarea filmului Y ATAT TIMP CAT FILMUL X NU COPIAZA FILMUL Y (ci, eventual, fenomenul a fost invers)? Greu de spus. Un lucru este cert: cartile Divergent NU le voi citi (filmul m-a facut sa le urasc), insa dupa ce voi citi The Giver – Darul lui Jonas voi putea sa o compar cu seria Hunger Games.

Dupa filme, pot spune, insa, ca The Giver – Darul lui Jonas este MULT peste Divergent, dar INCA sub Hunger Games. Hunger Games a facut cercetare: a preluat cate putin de la fiecare, dar a generat, per total, un mix excelent. E drept, principala lui sursa de inspiratie este celebrul 1984, de la care, de fapt, s-au inspirat aproape toti ulterior.

4.  The Giver – Darul lui Jonas mi-a dovedit ca nu toate filmele cu adolescenti sunt adresate exclusiv adolscentilor. Exista si filme foarte bune cu adolescenti din care avem cu totii de invatat.

5. Parerea mea despre un film este, inca, extrem de dependenta de asteptarile pe care le am. Ma asteptam sa fie un film extrem de prost, iar pentru ca n-a fost, sunt extrem de incantat de el. In sens invers a fost la Divergent: asteptari enorme, filmul fiind o dezamagire crunta. CRUNTA!

6. The Giver – Darul lui Jonas este un film destul de simplu. Intr-un fel, este normal ca multi altii sa-si doreasca sa preia ideea si s-o dezvolte. El a vrut sa spuna putine in cuvinte putine, lucru pe care l-a reusit.
Legat de asta, iar imi amintesc de spusele profesorilor mei de la sociologie legate de lucrari (licente ori dizertatii). Ei spuneau ca sunt lucrari care-si pun zeci de intrebari si care nu reusesc sa raspunda cu adevarat bine la niciuna, esuand tocmai pentru ca si-au propus prea multe, si sunt lucrari care au pus o intrebare simpla si decenta si care sunt foarte bune tocmai pentru ca si-au indeplinit umilul scop pe care si l-au propus. The Giver – Darul lui Jonas fix asta este: un studiu care si-a pus putine intrebari, dar care, cumva, a reusit sa raspunda la ele.

In fond, viata e formata din lucruri simple. De ce apreciem atat de mult lucrurile complicate? 🙂

7. The Giver – Darul lui Jonas este dovada ca pot fi facute filme adolescentine nesiropoase. Se vorbeste despre sentimente, insa filmul nu isi propune sa stoarca fluvii de lacrimi. Probabil din acest motiv unii considera ca nu transmite niciun fel de emotie. Deh, Titanicul inca lasa urme 🙂

The Giver – Darul lui Jonas este o surpriza placuta nu numai pentru mine, motiv pentru care il recomand tuturor. Nu este cel mai bun film cu siguranta, nu va concura pentru niciun Oscar, dar merita o sansa. A intrat deja in cinematografe (de vineri, 5 septembrie), fiind adus in Romania de RoImage 2000. Salutari CINEFILE tuturor si vizionare placuta! 🙂