Meseria de preot

Meseria de preot

Se spune ca putem vedea cat de devotati fata de meseria lor sunt unii oameni dupa cat de multi copii vor sa urmeze acea meserie. Citisem undeva acest lucru (nu online, link n-am). Exemplul dat mie era legat de profesori: cati elevi de liceu ori generala spun ca vor sa devina profesori. Pe vremuri existau persoane (in special fete) si nu era deloc o rusine sa-ti doresti asa. Doctor, profesoara, avocat …

E drept, trebuie sa vezi si de ce vor sa se faca unii profesor ori doctor. SIncer, nu e deloc ok sa auzi ca X vrea sa se faca doctor pentru ca doctorii iau spagi multe. E adevarat, chiar si asa, tot e bine. Acel om se pregateste sufleteste pentru meseria lui. Chiar daca el se orienteaza pentru bani catre o meserie, se spune ca acei oameni isi vor face MULT mai bine acea meserie daca s-au pregatit mult timp pentru ea.

Exista, insa, persoane care se reorienteaza constant. Isi doreau sa devina ceva, insa pe ultima suta se reorienteaza. Exista persoane care fac 1 an la o facultate, se razgandesc si urmeaza alta. Fiecare are motivatia lui.

Cum stam, insa, cu meseria de preot? Isi doresc ei, oare, de mici, sa devina preoti? Ori este o chestie de moment? Au ei chemare pentru meseria asta sau devin preoti exclusiv pentru bani?

Nu as fi scris acest lucru daca mi-ar fi atras atentia cineva cu o chestie: cauta stihare copii si vezi cate rezultate sunt. Ce sunt acelea? Acele vesminte bisericesti lungi, pe care le poarta preotii in timpul serviciului religios (la locul de munca, sa zic asa). De ce ar fi nevoie de astfel de vesminte PENTRU COPII? Primul raspuns logic ar fi: pentru ca unii copii vor sa poarte, in joaca, asa ceva. Exista, deci, cerere. Exista, deci, copii care viseaza sa devina preoti. Interesant as zice.

Nu conteaza ce parere am eu despre preoti si despre utilitatea lor. Pot aprecia un preot devotat si inteligent, atunci cand il intalnesc. E adevarat, mi-as dori ca el sa fie descuiat, sub nicio forma nu-mi plac popii incuiati, care iti dau citate exclusiv din Biblie.

Care sa fie, totusi, diferenta dintre un preot devotat si unul ahtiat dupa bani? Cineva mi-a semnalat un aspect (deosebit de important): sunt din ce in ce mai putini preoti care frecventeaza Seminarul Teologic. Iar dintre cei care inca o fac, multi o fac obligati. Ce inseamna asta? Inseamna ca multi au un parcurs scolar normal, fac un liceu normal, iar dintre multele facultati pe care le au la dispozitie opteaza pentru teologie. Pentru multi este o facultate ca oricare alta.

Meseria de preot a ajuns, din pacate, una ca oricare alta. Sunt complet ateu (sau agnostic), nu ma intereseaza parerea lor, insa nu mai hulesc demult aceasta meserie. Nu calc prin Biserica (pentru ca nu cred), insa, obligat-fortat, am mai participat la diverse ritualuri religioase. Unii preoti par devotati, vorbesc din suflet, unii sunt deosebit de inteligenti, cu ei avand discutii deosebit de interesante, altii, insa, imi par doar POPI AHTIATI DUPA BANI. Ah, da, era sa uit: unii sunt deosebit de culti, deosebit de sufletisti, dar n-au voce. Ma intreb, de multe ori, cum au ajuns la facultatea de teologie? Teologie la particular NU exista, deci sigur au facut-o la o facultate de stat. Salutari MINUNATE tuturor!