Pe vremuri, prin liceu, tin minte ca mi (NI) se interzisese sa mai folosim termenul de adidas / adidasi. Cica adidas este o marca (indiferent cum s-ar scrie), iar folosirea unui substantiv propriu drept substantiv comun este o mare eroare. Are cauze comerciale, este des folosita, dar noi ca intelectuali ar trebui s-o evitam. Corect ar fi pantofi sport. Ca sunt adidas sau alta marca nu conteaza.
Ce bine stam la teorie. Si ce prost la practica: adidas si adidasi sunt cele mai cunoscute denumiri. Iar adidasi marca Nike nu mai este demult ceva eronat. Ok, gramatical sa zicem, insa unul din principiile de baza ale comunicarii era: comunicarea e buna atunci cand emitatorul si receptorul se pot intelege. Pe romaneste: daca eu spun ceva, fie si gresit, dar receptorul a priceput ce-am vrut sa zic, e inca ok. Din acest motiv cand mergi intr-o tara straina nu trebuie sa stii cine stie ce limba straina; daca reusesti sa te faci inteles e ok. In acest sens una din tehnicile de baza era sa inveti verbul la prezent sau infinitiv. In engleza ii puneai un DID in fata si-l faceai trecut. Nu conteaza ca-s tot felul de trecuturi si tot felul de prezenturi. Tu stii unul singur, te faci inteles si gata.
Revenim la minunatul adidas. Ma uitam acum ceva timp la un meci de fotbal si observam cu unii fotbalisti prefera sa aiba „pantofii sport” diferiti. Unii diferiti fata de restul coechipierilor, iar altii diferiti intre ei. Sa nu radeti daca vedeti fotbalisti cu un adidas galben si unul portocaliu. Faza asta mi-a amintit de bancul cu politistul care incepe sa planga in intersectie ca are un pantof galben si unul rosu. Se ofera un trecator sa stea el in intersectie pentru ca politistul sa poata merge acasa sa se schimbe. La care politistul: da, dar acasa am tot unul galben si unul rosu. Probabil fotbalistii au la fel de multa minte (sau poate mai putina).
Cate ar mai fi de zis despre frumosul adidas. Eu ma opres aici. Revin insa cu recomandarile saptamanii trecute (am chestii tari) 😀 Salutari MINUNATE tuturor!