Uneori suntem nevoiti sa alegem intre placere si siguranta. Cand este vorba despre noi e cat de cat ok. Cand este vorba despre altii nu mai este la fel de in regula.
O sa va zic 2 chestii reale legate de copii si locul lor in masina. Voi imi veti spune ce este de ales:
1. Am vazut atatia copii care stau in bratele parintilor, pe scaunul din fata. Ca parintele nu are centura mai e cum mai e, dar sa tina copilul acolo, care copil nu era tinut deloc strans ci se tot misca, mai-mai sa se urce pe bord, asta e prea de tot. Copilul parea fericit, radea, se simtea bine, dar oare e bine ce faceau parintii?
Legat de asta, un profesor de la facultatea mea numea astfel de parinti drept cretini si inconstienti. Nu stiu daca termenii sunt chiar bine alesi, dar nu sunt chiar departe de adevar.
2. Stiu situatii de copii care sunt legati pe un scaun de protectie, in spate. Ei urla aproape non-stop si sunt traumatizati de tot ce inseamna mersul cu masina. Ar da orice sa fie in situatia celor de mai sus, dar nu sunt. Uneori ajung sa urasca atat de mult masina incat doar cand o vad incep sa urle.
Este greu de ales ? Placere, adica ii dai copilului fix ce-si doreste, ori siguranta, cu riscul de a-l supara il pui acolo in siguranta, pe un scaun pe bancheta din spate.
Problema este alta: la noi nu este obligatoriu acel scaun (dupa cate stiu). Eu prima oara am vazut la niste rude venite din Franta asa ceva. Pe vremea aia la noi inca erau la moda Daciile (alea vechi, 1310), care nici n-aveau centuri pe spate. Deci n-aveai cum sa legi acel scaun. Acum lucrurile au evoluat, puteti gasi scaune de genul asta, la preturi ok, pe www.nichiduta.ro.
Ca si concluzie: problema la noi tine si de bani, si de educatie (mentalitate), dar si de legislatie. Poate si-n alte tari sunt persoane care nu-s de acord cu scaunul de protectie pentru copil, dar daca sunt obligati, nu au ce sa faca si-l folosesc.
Salutari MINUNATE tuturor si alegeti siguranta 🙂