Vacanta si concediu NU sunt sinonime perfecte. Prima mea vacanta ….

Notiunea de sinomie perfecta este una dintre cele mai misto teme de discutie pe care o poti avea cu un lingvist. Cu unul competent, nu cu unul de duzina, care a terminat pseudo facultatea la fara frecventa. Deseori, cand vreau sa aprofundez un subiect, stau sa ma gandesc care-s cuvintele care definesc acel lucru si in ce masura ele sunt sinonime perfecte. In cazul de fata, dupa cum voi arata, vacanta si concediu NU sunt sinonime perfecte.

Acum sa vedem definitiile, conform Dexonline:

CONCEDIU, concedii, s. n. Interval de timp determinat in care salariatii sunt scutiti, in mod legal, de a veni la locul de munca si a presta munca, primind pentru tot acest interval remuneratia baneasca cuvenita. Concediu de odihna. Concediu medical. SI(nonim) Vacanta

VACANTA, vacante, s. f. 1. Perioada de odihna acordata elevilor si studentilor pe o anumita perioada. ♦ Concediu de odihna (acordat unui salariat). 2.Interval de timp în care o institutie, un organ reprezentativ etc. isi inceteaza activitatea. ♦ Interval de timp in care un post, o functie, o demnitate etc. raman vacante. 

Trageti voi concluziile referitoare la distinctiile dintre cele 2 notiuni. Eu, din discutiile cu mai multi prieteni si cunoscuti, am tras, insa, o concluzie proprie: concediu(l) e pentru odihna, vacanta e pentru distractie.

Cine spune Ma duc si eu 5 zile la munte in concediu, e clar ca o face pentru odihna. Cine spune ca-si va petrece o vacanta la mare timp de o saptamana, e destul de sigur, 80% as zice, ca se duce sa se distreze. Celelalte 20 de procente sunt alocate celor care au copii si care folosesc termenul de vacanta gandindu-se la vacanta celor mici.

Cand am vazut campania Chiristian Tour sustine dreptul la vacanta, am tresarit. Absolvent de stiinte juridice fiind, imi dau seama ca Dreptul la vacanta este, asa cum ii zice si numele, un lucru de care nu uziteaza toti. Asa cum ai dreptul sa dai in judecata pe cineva, dar decizi sa n-o faci. Diferenta este ca aici ne-exercitarea acestui drept este extrem de NOCIVA pentru tine.

Caci zile de concediu are toata lumea. Exista locuri de munca, precum scolile, unde si daca ai vrea nu ai avea UNDE sa muncesti. Scoala este inchisa in perioada vacantelor, deci obligat-fortat, profesorii vor fi in concediu.

Ce fac oamenii cu acel concediu este, insa, un lucru trist. Dau cateva exemple:
– Multe persoane cu copii isi iau zilele libere dispersat, una azi, una peste o luna, una peste inca 3 luni, zile care coincid cu diverse boli ori necazuri ale celor mici.
– Altii isi folosesc zilele de concediu pentru … a munci. Da, fix asa: fie au gospodarii la tara care au nevoie de munca fizica, fie trebuie facute niste lucruri prin casa, fie zilele de concediu sunt, de fapt, zile in care angajatul isi rezolva problemele educationale: examene, sustineri de referate, licente, dizertatii ori doctorate. Munca intelectuala este tot munca.
– Exista persoane pentru care concediul inseamna sa stea acasa si sa nu faca nimic. Tot sunt mai castigati, mai avantajati, decat cei din primele 2 categorii, dar tot nu putem sub nicio forma vorbi despre … VACANTA!

Acum, legat de ideea de PRIMA mea vacanta, mi-ar fi foarte greu sa spun care a fost aceea, caci eu am avut mai multe prime vacante, fiecare importanta, relevanta, in felul ei:

Prima mea vacanta la mare a fost undeva demult, acum mai bine de 25 de ani. Prin 1992 sa fi fost (aveam 6 ani), cand am fost cu ai mei la mare, la Eforie. Nu mai tin minte foarte multe de atunci, probabil sunt prin casa niste poze de atunci, insa doua lucruri tin minte: conditiile mizerabile din hotel (erau inclusiv furnici) si faptul ca sparsesem un abajur al unei veioze, drept urmare am fost nevoiti sa mergem pana la Constanta sa cumparam unul.

Prima mea vacanta la munte, de care imi amintesc, a fost candva la Voineasa. Mi s-a spus ca mai fusesem acolo, cand eram foarte mic, dar de aia nu-mi amintesc. Cea de care imi amintesc este cea in care am fost pentru prima oara la cinema. Tin minte si filmul: Disparitia. Pentru ca-mi amintesc doar titlul, fara sa-mi amintesc absolut nimic din film, banuiesc ca este vorba despre filmul The Vanishing din 1993. Dar n-as putea baga mana-n foc. Candva am zis ca trebuie sa-l (re)vad. Zic asta de peste 10 ani :))

Prima mea vacanta culturala a fost in 2011, cand am fost la Festivalul de film Istoric de la Rasnov,

De astfel de vacante – vizite de lucru am parte constant de atunci. In anumiti ani am avut parte de un adevarat circuit cultural, mergand de la un festival la altul fara sa mai dau prin Bucuresti.

Prima mea vacanta-scoala de vara a fost in 2010, tot la Rasnov, o scoala de vara pe geopolitica, loc in care am primit PRIMA mea camasa Hawaii (pe care o port cu drag oricand si oriunde). Nu mai tin minte exact tema, era ceva cu incluziunea rromilor. Oricum, ca experienta de viata, a fost o vacanta tare faina. Vacanta educativa, sa ne intelegem.

Prima mea vacanta cu Christian Tour a fost anul trecut, cand am mers cu mama mea la Sighisoara. Era unul dintre orasele din Romania pe care nu le bifasem. Era (si inca este) un must-see pentru orice turist roman.

Prima mea vacanta in strainatate a fost in 2008, la Paris.]

Care prima mea vacanta a fost cea mai frumoasa, cea mai interesanta, cea mai memorabila? Care este preferata mea? Pai, aia e problema, ca nu pot alege. E ca si cum un copil ar spune ca-si iubeste tatal mai mult decat mama. Ori, invers, un parinte ca-si iubeste un copil mai mult decat pe celalalt.

Da, PRIMA mea vacanta va fi de zece ori mai misto decat a doua sau a treia. Dar, daca stau bine sa ma gandesc, fiecare a fost, intr-o privinta sau alta, PRIMA mea vacanta. Acum e randul vostru sa-mi spuneti despre prima voastra vacanta: in ce sens a fost prima, unde a fost si ce va mai amintiti din ea 🙂

Vacanta si concediu NU sunt sinonime perfecte. Prima mea vacanta …. – Proba 1 in cadrul competitiei Spring Super-Blog 2019