Visul american … Hollywood, Statuia Libertatii, Plajele din Miami … Probabil ca multi dintre voi au avut visul american. Unii inca-si mai doresc sa ajunga acolo, unii chiar se viseaza americani si isi „trag” nume americane, pentru ca numele lor din buletine sunt rusinoase…
De unde visul american? Pai:
– Unii romani i-au asteptat 50 de ani pe americani. Visul american s-a transmis astfel si catre urmasi. Urmasii lor au fost educati sa faca tot ce le sta in putinta pentru a ajunge acolo.
– Filmele americane au avut iarasi un rol important. Care filme americane sunt, de multe ori, propaganda pentru America.
– Distanta este iarasi un factor important. Nu-ti doresti sa ajungi in Ungaria sau in Germania pentru ca-s foarte apropiate. Ideea in sine de a travera oceanul, de a merge undeva DEPARTE, fascineaza.
Am avut multi colegi care s-au dus in America pe Work & Travel. Eu nu m-am dus, refuzand de fiecare data sa ma inscriu. Am avut 3 argumente:
1. Daca vreau sa fiu sclav la alde McDonalds, pot sa fiu sclav si-n tara mea. Tot sclav sunt, tot prost platit, dar macar aud vorbindu-se limba mea.
2. Nu am fost niciodata incantat de America, visul american fiind ceva ce mi-a lipsit. Eu nu tanjesc dupa Hollywood, dupa Statuia Libertatii nici atat, iar plaje precum cele din Miami gasim lejer. Ah, da, in Turcia imi doream sa ajung mult mai mult (si aceasta dorinta mi s-a indeplinit).
3. Civilizatia americana este una care-mi displace. Pot sa accept anumite plusuri ale lor, pot sa-i apreciez pentru unele chestii, dar parca nu m-as duce acolo. Sa le vizitez tara parca da, dar sa muncesc acolo, fie si pentru 2-3 luni, sigur nu.
4. Sa fiu sincer: intre micul romanesc si hot-dog-ul american prefer oricand prima varianta. Pana si un lant de fast-food-uri american precum McDonalds s-a prins de faza asta si a bagat McMici.
5. Daca vreau sa sarbatoresc Valentine’s Day ori Halloween nu trebuie sa merg pana-n SUA, le pot sarbatori cu la fel de mult fast si aici, in Romania. Ce-i drept, eu NU fac asta, pe mine cele 2 sarbatori ma lasa rece.
Acum trebuie sa va spun cateva experiente ale apropiatilor in SUA:
– O amica plecase in SUA si se angajase fix chelnerita. I-am dat sa asculte melodia Cassa Loco. Fix la asta m-a dus gandul cand am auzit-o. Va arat si voua frumoasa melodie, in cazul in care n-o stiti deja:
– Eram la o scoala de vara, in 2011, la Costinesti. Aveam o colega blonda (altfel frumoasa si de gasca). La un moment dat incepe ea sa povesteasca experienta ei americana. Aflu ca lucrase la McDonalds. In secunda aia imi vine-n minte un banc. Cum capul nu ma duce prea mult, am si zis bancul. Vi-l zic si voua:
Intrebare: Ce zice o blonda in apogeul carierei sale profesionale? Raspuns: Bine ati venit la McDonalds.
Colega mea cea blonda s-a suparat pe mine, vreo 2 zile nu mi-a vorbit. Ulterior a revenit la sentimente mai bune.
– O alta amica mancase doar 2 zile „mancare americana” si facuse o minunata indigestie. Visul american, deh …
– O alta amica fusese pe Work and Travel in Grecia. Multa lume a intrebat-o: cum domne, vacanta Work and Travel e doar in America. Pentru Grecia gasesti o tona de oferte turistice adecvate. De ce te-ai duce acolo sa muncesti?
Acum, trebuie sa va zic ce apreciez la americani:
1. Imi place patriotismul lor. Avem ceva de invatat de aici.
2. Imi place modul in care isi prezinta ei tara. Ei nu arata gunoaiele si chestiile negative in filme (desi ar avea ce arata), ci arata chestiile cu care se pot lauda. E o mandrie Statuia Libertatii si trebuie aratata in fiecare film. A ajuns o mandrie si pentru altii.
3. Imi place modul in care reusesc ei sa te convinga ca ceva rau este de fapt bun. Tocmai am fost la o conferinta zilele trecute in care se vorbea despre slaba calitate a discursului in spatiul public romanesc. La americani e fix invers.
Legat de asta, imi amintesc o chestie spusa de un var d-al meu acum ceva timp. El a facut doctoratul in SUA (ceva economic). Iar teza lui de doctorat era una dintre cele mai bune ca si informatii. Insa a fost cea mai slaba prezentare. Veneau americanii si prezentau o chestie de nimic drept o mare descoperire in domeniul economiei. Zic ca avem de invatat.
Ce s-ar intampla daca as merge acum cu programul Work and Travel in America? Pai:
1. As incerca sa vizitez cat mai mult pe acolo. Eu nu m-as duce sa muncesc, nu m-as duce sa fac bani, m-as duce sa vizitez.
2. As manca doar la fast-food-urile internationale, unde macar stiu ce mananc. Hamburger de la Mc am mai mancat, nu cred ca e cu mult diferit fata de cel de la noi. E adevarat, n-au McMici, dar asta e.
3. Mi-as cumpara cat mai multe chestii. Da, am o pasiune pentru camasile Hawaii, probabil as cumpara d-acolo cel putin 10.
4. Mi-as lua si tableta/laptop si alte chestii tehnologice, care sunt mai ieftine decat la noi.
5. M-as distra. M-as distra enorm.
6. As vizita localurile romanesti. Nimic n-ar fi mai frumos decat sa mananci un mic autohton in New York.
7. Pe 4 iulie, in loc sa sarbatoresc ziua Americii, as sarbatori ziua blogului meu emilcalinescu.eu. Ce ar putea sa-mi faca americanii daca pe 4 iulie eu as pune pe usa mea HAPPY BIRTHDAY, EMILCALINESCU.EU? Probabil amicii mei neamericani ar fi mandri de mine.
Nu, n-o sa merg, a fost doar un exercitiu de imaginatie 🙂
Sa nu intelegeti ca nu va recomand sa mergeti cu Work and Travel. Dimpotriva: amicii mei mi-au spus ca a fost experienta vietii lor. Va zic doar ca eu nu m-as potrivi in peisaj. Sunt incuiat, am idei preconcepute, sunt anti-american si, in plus, prea patriot. Vreau sa mi se vorbeasca in limba mea.
Daca ai si tu visul american inoculat in sange este bine sa incerci o experienta Work and Travel. Ori te vei lecui definitiv de visul american, ori vei face in asa fel incat sa ramai acolo. In ambele cazuri e de bine: nu vei regreta alegerea facuta. Salutari ROMANESTI tuturor!
ps: O precizare pe care am uitat-o: articolul este pentru SuperBlog 2013. Si trebuie sa pun si un clip: o campanie a ciocolatei Rom, care inlocuise steagul Romaniei cu steagul Americii:
Asta apropo de visul american si ce v-am mai spus eu prin articol 🙂