Am o gramada de prieteni care au ratat multe oporturnitati, case, masini ori alte chestii ieftine, afaceri bune, pentru ca nu au primit rapid un imprumut. Problemele sunt in special cu creditele imobiliare, a caror analiza dureaza mult spre foarte mult.
Cele mai bune afaceri imobiliare sunt cele rapide: eu plec in 3 zile din tara, daca-mi dai banii in 3 zile, iti dau apartamentul. Drept urmare, cand esti pus in situatia respectiva, solutia corecta este un imprumut rapid. Sa-ti analizeze cat mai putine acte si sa-ti dea banii cat mai repede. Repede, repede, repede, pana nu expira oferta.
Acum, la modul serios, cand vad banci importante, mari, ca iti analizeaza creditul in 2 luni, imi vine nebunia. Fratele meu, d-aia esti banca mare, ca sa-l analizezi REPEDE! In loc sa platesti 100 de sucursale, unele langa altele, mai bine ai plati mai multi oameni in spatele biroului, sa analizeze creditele.
Fix din acest motiv, institutiile financiare nebancare de credite, IfBn-urile, cum sunt numite, is extrem de utile. Platesti mai mult, dar primesti banii imediat. Pe loc.
Cum aratam pe un alt blog, in cazul creditelor de studii, uneori iti trebuie o suma relativ mica, dar urgenta. Adica, incercati sa va ganditi asa: sunteti studenti la o facultate, sa zicem particulara. Acolo restantele costa, sa zicem 150 de lei. Daca va treziti ca aveti 3 restante, da, 3 restante, in total costa 450 de lei. Daca mai puneti si taxa de licenta, in jur de 1000 de lei, vedeti ca v-ar trebui urgent 1500 de lei. Da, veti da inapoi 2000 de lei, dar dandu-i treptat, s-ar putea sa va simtiti mai bine.
Bineinteles, exista optiunea unui credit de nevoi personale obtinut de la o banca. Daca stii pe cineva din banca si-l obtii rapid, sa zicem c-ar fi o solutie. Din pacate, insa, in Romania nu prea exista notiunea de client vip, drept urmare procedurile care trebuie urmate sunt cam aceleasi. Esti client vechi, esti solvabil, ai venit mic, dar sigur, nu ai avut restante. Si, totusi, obtii greu creditul. Caci asa sunt procedurile. Birocratia de stat este dificila, dar si cea privata, la banci ori alte institutii private, este la fel de oribila.
Sa ne intelegem, vorbim de un credit mic spre mediu, de nevoi personale, nu un credit mare, de 40.000 de euro, pentru un apartament. Vorbim, deci, de clienti mici si medii, nu de clienti cu venituri mari, pentru care 200 de euro nu inseamna nimic. Un antreprenor care invarte mii de euro lunar nu se uita la imprumuturi de 1000 de lei, dar un student, proaspat angajat, caruia ii apar, brusc, ca din pamant, cheltuieli de 1500 de lei, atentie, lei nu euro, va aprecia in mod pozitiv aceste imprumuturi. A caror dobanda, sa ne intelegem, a tot scazut in ultima vreme.
Viteza de acordare a unui imprumut este esentiala, la fel de importanta fiind, in general, viteza cu care se fac tranzactiile. Bancile mici se misca mai greu, utile pentru persoane fizice mici, pensionari included. Bancile mari, care lucreaza cu firme, fac tranzactiile instant si sunt apreciate pentru acest lucru.